Franz Joseph

Personalitatile din marele razboi

La începutul domniei sale, Franz Joseph 1 a fost consiliat de noul prim-ministru, Felix Schwarzenberg, care l-a îndrumat spre recâștigarea puterii monarhice absolutiste și spre obținerea unei poziții de forță în politica externă. Campanii militare au fost necesare împotriva maghiarilor, care s-au răzvrătit împotriva autorității centrale Habsburg în numele libertățile lor antice. Franz Josef a abolit constituția din 1849 și și-a mărit atribuțiile guvernamentale în 1852.

După 1850, Franz Joseph a trebuit să accepte eșecurile politicii externe austriece: Războiul Crimeii și ruptura de Rusia precum și războiul cu Sardinia din 1859, împotriva Casei de Savoia și a lui Napoleon al III-lea, când a fost învins în vestita bătălie de la Solferino.

Regresul a continuat cu înfrângerea din războiul austro-prusac din 1866, care a dus la constituirea statului dualist austro-ungar în 1867

În data de 27 septembrie 1896 a inaugurat la Orșova (pe atunci în Austro-Ungaria), împreună cu regii Carol I al României și Alexandru I al Serbiei, canalul navigabil de la Porțile de Fier. În aceeași zi a început o vizită oficială de trei zile în Regatul României.

După moartea fiului său Rudolf, moștenitor al tronului era nepotul său Arhiducele Franz Ferdinand. Când Franz Ferdinand a decis să se căsătorească cu o simplă contesă, Franz Joseph s-a opus și a insistat că trebuie considerată o căsătorie morganatică; nici măcar nu a participat la nuntă. După acest eveniment, cei doi s-au displăcut profund și nu mai aveau încredere unul în altul. Franz Ferdinand a fost asasinat în 1914.

Franz Joseph I a fost martorul primilor 2 ani din războiul ce avea să pună capăt, printre altele, și imperiului său. Împăratul a murit la 21 noiembrie 1916, la vârsta de 86 de ani la Palatul Schönbrunn și a fost înmormântat în Cripta Imperială din Mănăstirea Capucinilor din Viena, după 9 zile, la 30 noiembrie. I-a succedat la tron împăratul Carol I al Austriei.

Franz Joseph